,,Bulgaria va fi următoarea țară din Zona Euro” – Comisar European


În decembrie 2017 publicam breaking-news-ul în materie de afaceri economice și financiare, pentru România:

,,Bulgaria este substanțial în fața României’‘ îmi declara vicepreședintele Comisiei Europene – Valdis Dombrovskis:

În urmă cu 3 zile, în 27 aprilie 2018, într-o reuniune informală a Consiliului ECOFIN (consiliul miniștrilor de finanțe din Uniunea Europeană) ținută la Sofia, a fost rândul Comisarului European pentru afaceri economice și financiare, Pierre Moscovici, să afirme, cu tărie: ,,Bulgaria va fi următoarea țară din zona Euro”.

Concret, până la 30 iunie 2018, Bulgaria va solicita intrarea în mecansimul ratelor de schimb (ERM2) – anticamera zonei Euro. Va sta acolo 2 ani, timp în care va fi verificat modul în care Bulgaria va îndeplini criteriile de aderare (pe care le îndeplinește de mult timp): deficitul bugetar (în fapt Bulgaria are excedent bugetar), datorie publică, inflație, ratele de dobândă. Având în vedere că leva este legată de Euro, criteriul de curs este îndeplinit pe termen lung.

Astfel, cel mai probabil în 2020, Bulgaria va deveni membru al Zonei Euro, consolidând integrarea și avânsând categoric față de România.

România își propune ca țintă de aderare anul 2024, dar face de ceva timp contrariul, îndepărtându-se (deliberat) de respectarea criteriilor de aderare.

România a derapat grav din traseul sustenabil al deficitului, se pregătește să rateze și criteriul de inflație (avem cea mai ridicată rată de inflație din Uniunea Europeană), ratele de dobândă pentru finanțarea datoriei publice sar din criteriu, datoria publică este încă în parametri – dar nominal se majorează semnificativ. Cursul de schimb, atâta timp cât BNR arde aiurea miliarde ca să apare niveluri care oricum vor fi depășite, se menține în criteriu, iar concluziv,  3 din 5 indicatori sunt mai degrabă neîndepliniți acum și cu perspective de degradare în continuare.

Ceea ce îmi aduce aminte ceva. În anul 2015 finalizam dizertația de doctorat, care îl scotea din minți pe Mugur Isărescu (reacția lui Isărescu care, neputincios, m-a amenințat cu anularea titlului de doctor în economie) o găsiți aici:

Poziția mea la atacul furibund al lui Mugur C. Isărescu. Și un telefon de la Washington.

Unul dintre lucrurile din lucrarea mea, care l-au scos din minți pe cel care avea să fie devoalat publicului ca ,,sursa Manole”, a fost următoarea concluzie, prezentă în dizertație:

,,Prin urmare, momentul de față (iulie 2015) reprezintă cel mai bun moment pentru o accelerare a accederii în mecanismul ERM2 în scopul aderării la Zona Euro. Momentul actual va rămâne momentul optim pentru o perioadă îndelungată de timp și se poate transforma într-o șansă pierdută (în condițiile în care dezbaterile actuale referitoare la modificarea Codului Fiscal – reducerea TVA la 20% și majorarea salariilor în sectorul bugetar) sunt măsuri pro-ciclice care vor deteriora semnificativ echilibrul macroeconomic”. Scripta manent.

Isărescu, acum ,,umăr la umăr” cu Vâlcov în urmărirea țintei de aderare – 2024, s-a opus cu toată puterea pentru ca România să adere la Zona Euro, cam din același motiv pentru care bulgarii (care vor intra în zona Euro) vor aderarea dar decuplată de Uniunea Bancară Europeană – cea care va transfera supravegherea băncilor de la banca lor centrală, la Banca Centrală Europeană. Ceea ce alde Isărescu, Cinteză sau diverși #măgurenicuintrarelaguvernator, nu vor.

Modul în care a decurs supravegherea de către BNR (spre exemplu a rețelelor mafiote transpartinice care au generat neperformanța de până la 23% în sectorul bancar românesc și 30% la cea mai mare bancă, BCR, pe fondul crizei) dar mai ales fraudarea bugetului de stat prin externalizarea creditelor ,,neperformante”, a fost exemplar magistral de Nicu Cinteză, în intervenția video pe care am numit-o istorică (3 decembrie 2015, la Realitatea TV):

Întârzierea aderării României la zona Euro este un alt scop pentru care consider că alde Mugur Isărescu au păcălit guvernele și le-au netezit, ca la curling, derapajele, punând gaz peste fac și dând vina pe ele, acționând pro-ciclic în plină aventură fiscală guvernamentală, iresponsabilă. Așa cum am scris aici:

CUM și DE CE solicită Klaus Iohannis demisia Vioricai Dăncilă.

Păstrarea supravegherii de către BNR (și nu de către Banca Centrală Europeană) a făcut și face posibile cazuri precum șpaga din cel mai mare contract din bani publici vreodată (un miliard de Euro),  nedectată decât de OLAF în 2016 și trecută cu vederea prin prisma nesisării operațiunilor care ofereau indicii de spălare de bani nici de către BNR, nici de către SRI, nici de către DNA. Cam de nimeni. Episodul secund sunt pe cale să îl finalizez. Primul episod l-ați putut să îl citiți, aici:

Rețeaua (I): Tacere suspecta în jurul celui mai important dosar DNA, vreodată: mita de 20 de milioane de Euro la contractul de un miliard de Euro (CFR).

 

Reclame


Categorii:Stiri

Etichete:, , , , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: