Ce palmă a tras astăzi Curtea Constituțională fostei conduceri ICCJ, respectiv Cristinei Tarcea și Livia Stanciu! Oricum, doamna Stanciu, acum judecător CCR și mai degrabă în postura de a fi pălmuit decât în cea de a da palme prin această motivare, bănuiesc că a făcut opinie separată. Iar doamna Tarcea, care nu a ajuns în postura de a da palme de la CCR, nu primește doar un dos de palmă constituțional, dar și o mare palmă morală, referitor la afirmațiile ei – cât de grav este că ,,întrega Românie parcurge un curs intensiv de drept” în line cu afirmațiile fostului turnător al securității, actual decident, Mugur Isărescu: ,,populația nici nu trebuie să fie educată financiar”.

Ce a spus astăzi MAGISTRAL, prin motivare, Curtea Constituțională, referitor la conflictul de natură juridică prin care ICCJ nu a respectat legislația parlamentului în ceea ce privește specializarea completurilor anti-corupție? Iată ce a spus:

,,Refuzul constant al unei autorități a statului, fie ea și Înalta Curte de Casație și Justiție de a aplica o lege, nu echivalează cu o cădere în desuetudine a acesteia, în sensul că legea nu ar mai beneficia de autoritatea conferită inițial de legislativ, din cauza eșecului său de a reflecta realitatea socială. Prin urmare, poziționarea ICCJ cu privire la interpretarea art. 29 din legea 78/2000 a conturat o paradigmă juridică  ce acordă un rol central interpretării normei în detrimentul conținutului normativ al acestuia, ceea ce a dus la subordonarea, în mod vădit, a normei, și, în mod evident, a autorității acesteia. O asemenea poziționare instituțională a  Înaltei Curți de Casație și justiție, afectează rolul și competența Parlamentului”, arată magistral CCR în motivare.

De ce este istoric această motivare și acest considerent.

În primul rând, pentru că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii la fel ca și considerentele care stau la baza deciziilor, incluse în motivare.

De aici rezultă:

• fără niciun fel de dubiu, la conducerea ICCJ au existat cel puțin doi judecători care nu dau doi bani pe lege: Livia Stanciu și Cristina Tarcea. În fapt, mult mai mulți, pentru că niciunul dintre judecătorii învestiți să verifice, din oficiu, legalitatea consituirii completurilor, nu a verificat în mod real.
• de astăzi, niciun procuror nu va mai putea da clasări ticăloase judecătorilor proști sau ticăloși, pe motivul că interpretarea greșită a legii de către judecător (atunci când legea este absolut clară și avem multe astfel de exemple) și că acesta poate fi motiv de clasare penală pe considerentele că, interpretarea legii este ,,suverană” de către judecător, iar dacă a greșit, o fi greșit că e prost, și prin urmare, nu poate fi tras la răspundere. De astăzi, procurorii trebuie să vadă  ,,subordonarea conținutului actului normativ și autorității legii” prin actul de interpretare, atunci când interpretarea reprezintă o încălcare esențială a legii. În fapt, adugarea la lege pe care o fac judecătorii pretinzând că legea nu este clară este condamnată clar de CCR: judecătorii și procurorii nu pot acorda un rol central interpretării normei, în detrimentul conținutului normativ al acesteia, pentru că altfel și-ar subordona norma și mai ales AUTORITATEA acestia.

Este excepțională sintagma-sinonim ,,cădere în desuetudine a legii”, găsită în în limbaj constituțional, de CCR. În termeni nu atât de complicați vorbim de traducerea în limbaj de specialitate a concluziilor studiului meu din aprilie 2019, referitor la judecătorii și procurorii care nu dau doi bani pe lege. Căderea în desuetudine a legii = nu dau doi bani pe lege.

Astfel, CCR admite că inclusiv la ICCJ mai mulți judecători se încadrează în categoria judecătorilor care nu dau doi bani pe lege, așa cum am estimat,în exclusivitate, în studiul pe care l-am anunțat în aprilie 2019, și îl găsiți mai jos:

Cel mai recent studiu al meu arată că, în căile definitive, 67% dintre judecătorii din Romania nu dau doi bani pe lege

Așa cum menționam în studiul din aprilie 2019, în cazul magistraților procurori, situația este și mai gravă. Un exemplu extrem de concret, care ar fi putut fi înscris în studiul din aprilie 2019 dar nu a fost inclus pentru simplul motiv că s-a petrecut începând cu luna septembrie 2019, l-am dezvăluit, aici:

Episodul 1: Despre biciul Securității de la Sectia Speciala de Investigare a infracțiunilor din Justiție, procurorul Nicolae Marin. Sau Augustin Lazăr de școală nouă.

Decizia Curții Constituționale nr. 417/3 iulie 2019 în integralitatea sa o găsiți AICI, iar paragrafele citate sunt cu nr. 154 și 155.

Categorii:Stiri

Etichete:complete, considerente, Cristina Tarcea, Curtea Constitutionala a Romaniei, Daniel Morar, dna, ICCJ, Livia Stanciu, motivare, nicolae robu, repartizare aleatorie, SIE, SIIJ, SRI, Valer Dorneanu