Despre cum au crescut tehnocratii datoria publica cu 500 de milioane de Euro intr-o singura zi


Titlul alternativ la acest articol ar fi ,,Despre cum incearca sa cumpere bunavointa partenerilor institutionali”. O altă variantă ar fi: Tehnocrații au găsit formula magică: cu 1000 de Euro fiecare român poate fi scos din sărăcie.

Am fost întrebat în această dimineață la Antena 3 despre cum privesc împrumutul de peste jumătate de miliard de dolari angajat de către România astăzi, de la Banca Mondială, pentru ,,susținerea unei creșteri economice sustenabile” (detalii în știrea AGERPRES).

Este al doilea împrumut începând cu anul 2014, când România a mai angajat 750 de milioane de Euro ,,pentru eficientizarea finanțelor publice și creșterii economice, aprobat în 22 mai 2014, odată cu strategia de parteneriat de țară prin așa numitul Fiscal Effectiveness and Growth Development Policy Loan – FEG-DPL. (22 mai 2014).

Cum a folosit România cei 750 de milioane de Euro? Motivația știrii de ieri de la guvern, de prorogare a intrării în vigoare a unor măsuri care urmau să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017, este grăitoare: ,,neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor propuse prin prezentul proiect de act normativ ar genera un impact asupra deficitului bugetului general consolidat de 6,08% din PIB în anul 2017, ceea ce presupune un deficit bugetar în 2017 de 9,76% din PIB”.

Deci cum rămâne cu eficientizarea finațelor publice? România a împrumutat 750 de milioane de Euro ca să ne spună că știe cum să facă deficitul bugetar din 3% să devină 10%

Este al treilea împrumut, dacă îl luam în considerare și pe cel de un miliard de EURO, Development Policy Loan with a Deferred Drawdown Option – DPL DDO, din 2012. Un miliard pentru politici de dezvoltare. Ce dezvoltare a învățat România cu acest miliard? Ce străzi, ce școli, ce spitale a făcut România cu acest miliard din 2012 și până în prezent?

Este împrumutul cu numărul 7 dacă le luăm în considerare și cele 3 împrumuturi din perioada 2009-2011, de un miliard de Euro, luate în așa numitul program Development Policy Loan – DPL.

Cum a eficientizat România administrația publică de acest miliard în perioada 2009-2011?

Un răspuns concret avem din comunicatul de astăzi al DNA : ,,În cursul anului 2011, în contextul inițierii unor proceduri de achiziții publice la nivelul A.N.A.F., inculpatul Blejnar Sorin, în calitatea mai sus menționată, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituției publice respective. Banii respectivi urmau să-i fie remiși inculpatului în schimbul exercitării influenței sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obținute de firma omului de afaceri.În aceste circumstanțe, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin și celălalt funcționar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip,,fantomă” controlate de aceștia cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive. Din această sumă de bani, inculpatului Blejnar Sorin i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei.”

Adică, în timp ce statul român vroia prin Blejnar să eficientizeze administrația publică și angaja împrumuturi de un miliard de Euro, băiatul ăsta, protejat instituțional, lua o șpagă de aproape 4 milioane de Euro.

Mai multe detalii despre împrumuturile luate începând cu anul 2014, puteți găsi AICI.

În contextul acestui împrumut, de peste jumătate de miliard de dolari,  remarc, așa cum am avertizat de fiecare dată începând cu anul 2012, când România s-a împrumutat în dolari, făcând un calcul referitor la precedenta tranșă, din 2014:

  1. Costurile asociate împrumutului din 2014 sunt imense. Gândiți-vă că la momentul 2014, când s-a dat tranșa de 750 de milioane de Euro (echivalent dolari), un dolar era 3,2874 lei. Astăzi, dolarul este 4,3263 lei. Adică dolarul este mai scump cu 1,04 lei, respectiv cu 31,6%.
  2. Întrucât România rambursează acest împrmut cu lei obținuți din taxe și impozite, asta înseamnă că este nevoie de 31,6% mai mulți lei pentru rambursarea împrumutului din 2014. IMENS. Și dobânzile echivalent dolari sunt mai mari cu 31,6% și principalul echivalent dolari este mai mare cu 31,6%.
  3. Cum poți să te aștepți ca o țară să își eficientizeze economica când rambursază cu 31,6% mai mulți lei decât a încasat?

Remarc deasmenea că împrumuturile recente au avut ca scop ,,crearea unui sistem de guvernare la nivelul secolului XXI”, așa cum reise din documentele atașate:

screen-shot-2016-12-16-at-14-42-42

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A condus împrumutul din 2014 la o absorbție eficientă a fondurilor europene? Părerea mea este că nu.

A condus împrumutul din 2014 la creșterea capacității administrative? Părerea mea este că nu.

A condus împrumutul din 2014 la reforma sistemului de sănătate? Dacă reforma sistemului de sănătate înseamnă apă chioară în loc de dezinfectanți, atunci și numai atunci da.

A condus împrumutul din 2014 la îmbunătățirea sistemului de colectare a taxelor? Țineți cont în răspunsul în care vi-l dați că:

Eu mi adresez aceste întrebări legitime, dar sunt convins că instituțional, Curtea de Conturi are obligația să verifice oportunitatea acestor împrumuturi, utilizarea lor și efectele.

Incontestabil România are nevoie de banca Mondială și de expertiza ei. Incontestabil, problemele identificate de către Banca Mondială necesită a fi rezolvate. Dar îmi pun o întrebare legitimă: și-au atins împrumuturile de la Banca Mondială scopul? Adică, după momentul acordării sumelor, au fost folosite ele eficient astfel încât să justifice necesitatea inițială a împrumutului și sumele luate cu împrumut?

În caz contrar, sumarizez prin următoarea mea opinie:

  1. Împrumuturile ineficiente nu reprezintă în primul rând decât o tentativă de cumpărare a bunovoinței partenerilor externi. Cărora le plătim dobânzi.
  2. Împrumuturile ineficiente reprezintă un pretext pentru a băga la înaintare argumente de genul: ,,așa ne cere banca mondială”;
  3. Împrumuturile ineficiente reprezintă surse de finanțare pentru cei care, la nivel național, odată ce au luat aceste împrumuturi iar sumele devin ban public, înțeleg să facă abuz de încredere publică prin folosirea capacitatii lor personale sau administrative pentru obtinerea de castiguri private.

Aștept să mă contrazică cineva. Până voi fi contrazis, constat că guvernul tehnocrat a majorat datoria publică cu 500 de milioane de Euro într-o singură zi și mai constat că în loc să se îndrepte către fonduri structurale gratuite pentru atingerea țintelor precum absorbția mai eficientă a fondurilor europene, reforma sistemului de sănătate, îmbunătățirea capacității administrative, preferă să deturneze bunvoința partenerilor instituționali de a ne împrumuta, dinspre stradă, școală și spital spre obiective cu rezultate greu măsurabile.

Problema nu este că Banca Mondială acordă acești bani, ci cum sunt folosiți efectiv acești bani.

Și încă ceva. Constat din știrea Agerpres următoarea fundamentare: ,,În al doilea rând, programul va contribui la reducerea gradului de sărăcie și de excluziune socială prin sprijinirea unei reforme cuprinzătoare a sistemului de asistență socială. Aceasta reformă urmează să scoată jumătate de milion de români din starea de sărăcie.” Ei nu zău! Înseamnă că tehnocrații au găsit soluția? 1000 de Euro pentru a scoate un român din sărăcie?

Anunțuri


Categorii:Editoriale, Stiri

Etichete:, , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: