Pe scurt, pentru ca este inutil. E ca si cand Iohannis m-ar chema la un referendum in care sa răspundem la întrebarea dacă suntem de acord că 4 este mai mic decat 5. Rezultatul referendumului este larg previzibil, Iohannis nu a explicat public în cel mod întenționează să îl folosească, iar după mobilizarea din București împotriva grațierii prin ordonanță de urgență (dar și înainte), doar un nătărău poate crede că marea majoritate a românilor ar putea considera că înjumătățirea pedepselor infractorilor de peste 60 de ani, care au săvârșit fapte penale, poate fi un lucru acceptabil.
Din punctul meu de vedere, referendumul nu trebuie să conțină decât o singură întrebare și anume: ..Ar trebui ca această propunere să fi adoptată?”, precedată de propunere. Iar românii să răspundă da sau nu. Care este propunerea domnului Iohannis? Reiese ea din scrisoarea transmisă Parlamentului?
Să vedem:
”În temeiul dispoziţiilor art. 90 din Constituţia României şi al dispoziţiilor art. 2 şi 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, intenţionez să cer poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarea problemă de interes naţional: continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. Având în vedere dispoziţiile legale menţionate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum naţional referitor la problema sus-menţionată”
Evident, nu. Aștept propunerea de text pe care o va face Iohannis. Dar dacă va suna cam așa: ,,Doriți să continuați lupta împotriva corupției și să asigurăm integritatea funcției publice”, evident că este o întrebare retorică pentru care nu e nevoie de un referendum. Dar având în vedere modul în care Klaus Iohannis și-a dobândit cel puțin o casă (înainte de a o pierde prin instanță), probabil că întrebarea nu va suna așa, pentru că dobândirea cu acte false a unui imobil nu asigură integritatea funcției publice. Dar aștept cu interes să văd întrebările…
În mod cert Iohannis nu are nevoie de un referendum pentru a își crea argumente în privința a ceea ce este evident: ordonanțele conțin dedicații pentru infractori priși sau neprinși încă. Și nici nu cred că rezultatul referendumului ar putea amputa dreptul constituțional al guvernului de a da ordonanțe de urgență. Ceea ce înseamnă că Iohannis are nevoie de un referendum pentru altceva.
În fapt, pentru ce are nevoie Iohannis de un referendum? Pentru a se perpetua, el și cei care l-au propulsat în poziția de candidat la Președinție din partea PNL. Iar Sorin Grindeanu (prim-ministru) și Florin Iordache (ministru al justiției) îi creează toate premisele favorabile. Detaliez.
Inca de la inceputul scandalului modificarii Codului Penal si a tentativelor de gratiere am opinat ceea ce orice om de buna credinta ar fi opinat: modificarile sunt cu dedicatie. Am spus si pentru cine sunt dedicatiile: ,,am senzația că socotirea brusc drept urgență a înjumătățirii pedepselor și dezincriminarea unor fapte (pentru prejudicii mai mici) este de natură să regrupeze apele dintre servicii și partide înainte de a le fi separat. Pentru că dacă ar putea fi identificați cei pentru care se dedică proiectele de ordonanță de urgență, ei pot fi găsiți printre cei care au beneficiat de o anumită protecție până la un moment, și ulterior și-au pierdut-o. Dedicația este echivalentul ,,reparării” ,,prejudiciului” pierderii protecției.”. Întreg articolul îl găsiți aici.
În mod normal, Liviu Dragnea ar fi trebuit sa constate ca premierul desemnat din a doua de sine – Sorin Grindeanu, a actionat mai degraba ca un agent al celor care il manevreaza pe Iohannis in cel putin 5 ocazii:
a) atunci cand s-a prezentat, ca un catelus, la convocarea lui Iohannis la Cotroceni pentru a vorbi despre proiectul de buget. Am opinat atunci la TVR ca in mod normal ar fi trebuit sa fie invers: Prim-ministrul ar fi trehuit sa il fi chemat pe Iohannis la Palatul Victoria in sedinta in care se discuta bugetul. Ceea ce ar fi fost constitutional. Procedand diferit, in opinia mea, domnul Grindeanu a avut verticalitatea unei carpe. A actionat domnul Grindeanu in favoarea lui Iohannis in acest caz? Da sau nu.
b) citind scripturile emisiunii, probabil cei care il manevreaza pe Iohannis si-au spus: asta este o idee buna cu mersul lui Iohannis la guvern, si i-au varat lui Iohannis, constatand faptul ca domnul Grindeanu este cam molau, o alta: sa se duca Iohannis la sedinta de guvern din 18 ianuarie. Am scris atunci pe facebook: ,, Normal ar fi fost din partea lui Grindeanu sa il fi primit in cabinetul sau si nu in sedinta de Guvern, pe care ar fi trebuit sa o amane. Dar inteleg si teama lui Grindeanu de a il primi in birou pe Iohannis… in birou isi tine actele de la casa… #acestioamenidepaie”. Procedand diferit a actionat domnul Grindeanu in favoarea lui Iohannis? Da sau nu?
c) daca Grindeanu ar fi fost altceva decat un agent favorabil lui Iohannis, in biroul sau, ar fi trebuit sa ii spuna Presedintelui: ,,exista un proiect de ordonanta de urgenta elaborat de ministrul justitiei. Cat timp sunt eu prim ministru, acest proiect nu va fi asumat prin Ordonanta de Urgenta. Ministrul Justitiei, care este si Parlamentar, nu are decat sa faca o initiativa legislativa si sa o treaca, prin dezbatere, prin Parlament”. Doar ca un astfel de dialog nu a existat. Din contra, dupa vizita lui Iohannis, proiectul, scris pe sest, a aparut spre dezbatere publica, cu suspiciuni majore de dedicatii. A actionat domnul Grindeanu in favoarea lui Iohannis neinitiind acest diaog? Da sau nu.
d) în loc să constate că proiectul de ordonanță nu este în programul de guvernare, pe care a susținut că îl va respecta la literă, Grindeanu a ieșit și cu o argumentație tâmpă: ,,ne permite Constituția să dăm ordonanțe de urgență”. Și totuși, care este urgența?
e) Grindeanu nu a retras proiectele de ordonanțe de urgență și nici pe ministrul Justiției, un ins vulnerabil prin contribuția adusă la falsificarea votului din Camera Deputaților pentru majorările de salarii, așa cum am scris încă din 7 noiembrie 2016, aici.
În 13 octombrie, într-un articol dedicat operațiunii Cumințenia pământului (aici), spuneam despre guvernul Cioloș:
Îmi întemeiez opinia pe faptul că abuzul de încredere publică este cea mai bună definiție a corupției. Corupții nu sunt doar cei care pun mâna pe bani făcând abuzul de încredere publică. Aia sunt niște hoți corupți: hoți pentru că fură și corupți tocmai pentru fac abuz de încredere publică (…) În opinia mea, operațiunea de achizitionare a Cuminteniei este despre Corupție, pentru că vorbim despre un abuz de încredere publică. Banii luați de la buget pentru ca un guvern să plătească o operă de arată care nu poate părăsi România sunt bani distribuiți de la alte capitole bugetare. În final, de la obiectivele fundamentale ale oricărui guvern: stradă, școală și spital.
A făcut guvernul abuz de încredere publică atunci când nu a informat populația/companiile, la debutul operațiunii Cumințenia, că va plăti în final totul până la întregirea sumei de 11 milioane de Euro de la buget, în cazul în care nu îi va păcăli pe donatori să creeze o aparență de legalitate (plata cu bani privați) a înțelegerii netransparente și prin negociere directă cu avocații/proprietari de fapt ai Cumințeniei? Nu, guvernul nu a făcut acest lucru și ascunzând înțelegerea de culise în timpul operațiunii, în opinia mea, a făcut abuz de încredere publică.
În mod similar, opinez că Administrația Dragnea 1 (v-am spus că așa voi numi guvernul acesta) este pe punctul de a face abuz de încredere publică, încercând să treacă prin ordonanță de urgență înjumătățiri de pedepse și să legifereze duble standarde în interpretarea abuzului în serviciu.
În opinia mea, Dragnea poate acționa ca un om care să înțeleagă votul pe care PSD l-a primit în 11 decembrie și să îi înlăture pe Grindeanu și Iordache din administrația sa (grațierea nu era parte a programului de guvernare), simultan cu retragerea proiectelor de ordonanță de urgență. Nu are decât să modifice prin Parlament Codul Penal și să se apuce de construit pușcării în loc să aloce bani referendumului lui Iohannis.
Sau Dragnea poate acționa în sens contrar, nerealizând că Grindeanu este mai multe premierul lui Iohannis decat al lui sau pur și simplu o alegere execrabilă. caz în care nu va putea înlătura vreodată din percepția publică faptul că modificările sunt cu dedicație, multe dintre ele necesare doar pentru ,,cei care au beneficiat de o anumită protecție până la un moment, și ulterior și-au pierdut-o. Dedicația este echivalentul ,,reparării” ,,prejudiciului” pierderii protecției.”. Și să facă, prin Guvern, abuz de încredere publică. La fel ca Cioloș.
Categorii:Editoriale
Mă tot mir cât de sucită este mintea omului atunci când îşi dorește binele lui şi al familiei sale. Atâta timp cât consider că pedeapsa şi-a pierdut funcția de reeducare, de prevenire, am mereu o stare de veghe, pentru a fi cât mai puțin înșelată, însă se întâmplă mereu. Unde? Suntem păcaliți aproape în tot ce întreprindem şi persoanele ce contribuie la aceasta sunt libere să facă mereu asta.
Nu vreau ca cineva să fie închis, însă vreau să nu-mi fie frică, vreau ca fiecare instituție pusă să vegheze la binele românului să-şi facă treaba şi asta nu pentru că sunt eu sucită.
Aşa că nu ştiu ce să aleg pentru binele nostru.
Modul agresiv din care răzbate superioritatea se vede de la o poştă la acest guvern, au înşirat baliverne în a-şi apăra urgenţa, mă rog să le dea Dumnezeu după merit, chiar dacă se cred de neatins până la urmă pentru noi „cantități neglijabile” cineva va interveni, e singurul gând ce îmi dă putere.
Întotdeauna intervine Securitatea, dar nu pentru voi, pentru ei.
De adevărații mafioți ai statului nu auziți decât dacă apar disensiuni în marea familie securistă.
Până atunci… și după, harneală zi lumină…