Calul Grindean. Prima tentatie a fost sa numesc acest articol așa: ,,De ce nu il mai vrea Dragnea premier pe Grindeanu”. Toată lumea pune problema asa si ar fi cel mai usor sa scriu un articol popular, la indemana. Dar intrucat eu v-am obisnuit, pe dumneavoastra, publicul meu, sa va invederez lucruri pe care nu le vede toata lumea, intrucat analizez adanc faptele si în intimitatea lor prin asa numitele ,,rationamente alternative’, am ales versiunea ratinamentului alternativ al stirii care este:
De ce l-a tradat Grindeanu pe Dragnea. Calul Grindean.
Răspunsul la care va ajunge raționamentul alternativ, folosind teoria jocurilor, este pentru că Liviu Dragnea nu e prostanac și pentru că Sorin Grindeanu este ,,un fake”.
Dilema prizonierului
Profesorul Universității Princeton, Albert Tucker, este inventatorul ,,dilemei prizonierului”, pe care eu o descriu mult mai simplist:
Două persoane sunt bănuite de infracțiuni și riscă maxim 5 ani de închisoare, dacă infracțiunile vor fi descoperite.
Anchetatorii le fac simultan o propunere: cel care recunoaște fapta scapă nepedepsit dar își împovărează partenerul care ia maximul de 5 ani.
Dacă nu recunosc, pe baza dovezilor prezumptive, fiecare merge 2 ani la pușcărie.
Dacă amândoi recunosc, dovezile prezumptive sunt confirmate, iar pedeapsa este de 4 ani de pușcărie (minus un an față de pedeapsa maximă, pentru că totuși au recunoscut’.
În 3 dintre cele 4 variante (2,4,5 ani), amândoi merg la pușcărie, în a patra, doar unul (5 ani) iar cel care recunoaște, cu condiția să recunoască doar el, primește ,,recompensa” și scapă de pușcărie.
E greu pentru ca este de presups că cei doi complici în comiterea faptelor își vor păstra complicitatea: varianta de a nu recunoaște amândoi este cea optim rațională pentru ei (fiecare ia câte 2 ani de pușcărie, nevenind cu dovezi suplimentare), iar varianta de a recunoaște amândoi este suboptimală: fiecare ia patru ani.
Este o decizie extrem de greu de luat individual de către fiecare dintre cei doi complici pentru că numărul de ani de pușcărie nu depinde în final doar de propria decizie ci și de decizia complicelui. Situatia este simpla daca amandoi sunt lichele: lichelismul și oportunismul îl va conduce pe fiecare în parte să o dea pe celălalt, dar rezultatul este extrem de prost pentru ei: fiecare câte 4 ani.
A doua situatie este cand amandoi nu sunt prostanci și dacă ar fi sută la sută convins fiecare despre celalalt ca nu este prostanac. Nerecunoasterea amandurora a faptelor ii conduce pe fiecare la câte 2 ani de pușcărie.
A treia situatie este si cea mai se complicată dintre ele: când unul nu este prostanac, iar celalalt este o lichea, un oportunist marunt, un fake.
Aici apare paradoxul în dilema priozonierului, pentru că opțiunile sunt antagonice: a recunoaște versus a nu recunoaște.
O să mă întrebați: ce treaba are asta cu Dragnea și cu Grindeanu. Și primul indiciu vi-l dau chiar acum: în dilema prizonierului din guvernarea PSD, Dragnea este cel care nu e prostănac, iar Grindeanu cel care este un fake.
Dilema prizonierului cu Liviu Dragnea și cu Sorin Grindeanu.
În ,,dilema” lui Tucker, înlocuiesc subiectul infracțiunii comise care este mărturisită/nemărturisită, cu o alta infracțiune: a face pace cu infractorii = a subordona guvernarea. Mergând mai în adâncime, a subordona guvernarea înseamnă a nu mai separa serviciile de partide, așa cum Liviu Dragnea a anunțat imediat după rezultatul alegerilor, și am fost printre puținii jurnaliști care am remarcat acest lucru, imediat, aici, în 28 decembrie 2016:
Declaratii memorabile ale lui Liviu Dragnea dupa nominalizarea lui Sorin Grindeanu ca premier.
Merită să recitiți întreg articolul de mai sus, dar în cazul în care nu aveți timp, extrag din articol:
a) punctul meu de vedere exprimat în direct, în 11 decembrie 2016, în ziua alegerilor, la TVR: ,,Pentru prima data, cu acest procent, Liviu Dragnea are posibilitatea sa formeze un guvern care sa nu mai fie legat de fosta securitate”.
b) declarațiile memorabilă a lui Liviu Dragnea, după:
- ,,Exista institutii pe care eu le respect foarte mult, dar eu am decis, si colegii mei ma sustin, mai ales dupa ce s-a intamplat ieri, sa separam apele dintre servicii si partide” (declaratie facuta la conferinta de presa de azi);
- ,,Mi-a ajuns la urechi ca doamna Sevil Shhaideh este un risc pentru securitatea nationala. Poate pentru SECURITATE” (declaratie facuta la Romania TV in interventia de la ora 20);
Am urmărit cu atenție după 11 decembrie 2016 dacă Liviu Dragnea și-a pus acțiunile acolo unde și-a pus și vorbele, și concluzia mea este că da:
- un prim pas a fost fermitatea cu care nu l-a mai lăsat pe Mișu Negrițoiu să scape încă o dată, nerevocat de la șefia ASF;
- un pas nuclear a fost fermitatea cu care l-a susținut pe Tudorel Toader în cazul SIPA, respectiv desecretizarea arhivei SIPA.
În timp ce Iohannis numea, securistic, scandalul furtului de date (și folosirii lor) din arhiva SIPA drept ,,o ciorbă reîncălzită”, Dragnea i-a opus cu fermitate încurajarea lui Tudorel Toader: ,,dacă Tudorel Toader nu desecretizează arhiva SIPA încrederea în el va fi aproape zero”, ,,sunt total împotriva ideii ca arhiva SIPA să fie distrusă”, ,,un pas bun al lui Tudorel Toader”.
Menționez, pentru că este extrem de important, inclusiv în ziua în care Tudorel Toader a impus pe ordinea de zi suplimentară desecretizarea, Grindeanu a avut declarații în linie cu ciorba reîncălzită a lui Iohannis: ,,Al doilea punct, care se află pe ordinea suplimentară, este hotărârea de Guvern privind desecretizarea arhivei SIPA. E un lucru despre care s-a tot vorbit, s-a discutat, astăzi adoptăm hotărârea de Guvern” (31 mai 2017).
Liviu Dragnea a acționat ferm ca și când ar dori să lase FĂRĂ arma șantajului pe cei care ar fi fost capabili să îi propună să lase fosta securitate în pace, cu alte cuvinte, să îi lase fostei securități manevrarea ocultă a ,,justiției independente” pe baza ,,știm că știți că știm”. Dragnea l-a încurajat fără echivoc pe Tudorel Toader. Grindeanu a adoptat discursul ,,ciorbei reîncălzite”.
Desecretizarea SIPA reprezintă literalamente pierderea influenței în justiție a fostei securități. Întrucât pași ireversibili pentru desecretizare s-au făcut, în opinia mea, cei care doreau ca SIPA să fie distrusă, l-au scos la înaintare pe Grindeanu. Într-o primă fază, Grindeanu a fost cel care a temporizat publicarea în Monitorul Oficial a ordonanței de desecretizare a arhivei SIPA, pe care am numit-o, un pas istoric
,,Arhiva SIPA o pata pe obrazul justitiei romane!”. Cu semn de exclamare, Tudorel Toader face azi inca un pas istoric în desecretizarea arhivei SIPA.
La acest moment, sunt 90% convins că ceea ce a declanșat trădarea ,,prizonierului” Grindeanu a fost fermitatea cu care Tudorel Toader a impus desecretizarea SIPA. Faptul că hoțul de cuvinte Victor Ponta (și-a furat doctoratul, plagiindu-l), pe principiul ,,#ocupaiPalatulVictoria” a avut ca primă declarație un răspuns la ,,preocuparea” Danei Gârbovan – Președinte UNJR privin anularea ordonanței de desecretizare, îmi întărește această presupunere.
Atunci când Klaus Iohannis l-a acceptat pe Sorin Grindeanu ca premier desemnat, nu am avut niciun dubiu că Grindeanu este ,,prizonier”. Am și scris în 28 decembrie 2016, încercând să anticipez ce va face Iohannis cu Grindeanu: ,,va marca o infrangere de etapa – si il va nominaliza, caz in care doar isi va temporiza caderea. In oricare dintre cazuri, lupta care va urma va fi crancena.”
Date de ultimă oră, îmi confirmă ceea ce bănuiam încă de la început. Grindeanu este ,,prizonier”, în sensul dilemei prizonierului. Sincer, evaluam starea de prizonierat, pe baza altor premize: ca fiind mai degrabă legată de audierea din 10 ianuarie 2017, la DNA Timișoara, așa cum scria Adevărul, în cazul prezumtivei semnări a unui ordin de plată de 300.000 de lei în favoarea lui Poli Timișoara, ca viceprimar, acolo unde Primăria Timișoara s-a constituit parte civilă pentru suma de 31 de milioane de lei. Sau, în instrumentarea legăturilor lui Grindeanu cu frații Cristescu.
Semne de întrebare privind ,,înhățarea” lui ,,domnu’ Premier”
Încă stau și mă întreb de ce DIICOT, cel care a acționat cu celeritate în cazul Black Cube, nu a anunțat cu surle și trâmbițe cercetările in rem pentru modul în care ar fi fost înregistrată Laura Codruța Kovesi, înregistrări neautentice (DNA), în care șefa DNA ar fi anunțat că l-ar vrea înhățat ,,pe domnu’ premier” în dosarul cu casele?
De ce a lăsat DIICOT-ul ca DNA să îi ia fața în aceste cercetări? În condițiile în care DIICT și nu DNA a fost Parchetul care a acționat în cazul Black Cube, și mai ales în condițiile în care știe că DNA-ului i-a scăpat cazul Rompetrol, astfel încât DIICOT a redeschis dosarul, așa-numitul Rompetrol II?
Cazul Rompetrol. După 18 ani. (I). Deci se poate!
Treaba cu înregistrarea Procurorului Șef DNA mie îmi miroase urât din 4 puncte de vedere:
a) este de necrezut ca șefa DNA să fie înregistrată de proprii angajați, cunoscând că este infracțiune;
b) cine ar fi fost în măsură să falsifice o înregistrare cu Procurorul Șef DNA, nu poate fi decât din interiorul DNA.
c) înregistrarea nu cred că a fost măsuluită pe drumul dintre DNA și România TV, ci, dacă a fost măsluită, a fost măsluită în DNA;
d) mai ales – auto-detonarea care se dorește difuzarea înregistrării cu Procurorul Șef DNA (și detonarea de necrezut a șefului DNA) nu folosește în acest moment decât celor sub influența cărora acționează Grindeanu.
Imatur, Victor Ponta s-a și grăbit să concluzioneze, obținând contrariul prin afirmațiile lui: ,,oricine mai zice acum cum că Grindeanu e protejat de sistem, minte”.
În mod evident, tentativa de detonare a Procurorului Șef DNA, din interior, de către sistem, este de natură să îi ofere protecție lui Grindeanu și nu să îi anuleze această protecție.
După înregistare, probabil falsificată sau chiar dacă nu este falsificată, orice chemare la DNA a lui Grindeanu va fi interpretată: vedeți, șeful DNA a dat ordin procurorilor să îl aresteze pe Grindeanu. În fapt, aceasta este mama tuturor protecțiilor pe care un sistem mafiot îl poate oferi: detonând ,,intermediarii”, urmărește miza finală.
Deci, înregistarea, autentică sau nu, este fără dubiu plecată din DNA, în scopul protecției lui Grindeanu, prin victimizare.
Difuzarea înregistrării este de natură, în opinia mea, ca prezentându-l drept victimă, să îi ofere protecția inacțiunii prin inhibarea unor procurori DNA în cauze deja instrumentate, cum ar fi Poli Timișoara.
Nu este pentru prima dată când remarc public o astfel de protecție pentru cineva, prin anumite acțiuni din cadrul DNA. Prima oară a fost discursul Procurorului Șef al DNA în care blama SIE pentru necooperare.
Am spus public atunci că SIE nu putea spera la un scenariu mai bun decât cel în care era blamat de DNA. Într-o intervenție la Realitatea TV spuneam la acel moment că ,,am senzația că discursul doamnei Kovesi a fost scris de SIE”.
Fiind atacat atât de ,,brutal”, SIE a obținut atunci posibilitate de a oferi public pretextul că, în cazul puțin probabil în care procurori din DNA ar fi investigat certele indicii de infracțiuni de corupție comise de oameni din vecinătatea SIE (spre exemplu cazurile Rompetrol, Hexi Pharma), prin porta-voci SIE ar fi putut pretexta: ,,e doar un alt pas al amenințării DNA la adresa noastră”, anihilând practic motivația legitimă de investigare a fraudelor comise de oameni din vecinătatea SIE, eventual reciclați în vecinătatea SRI.
Și în baza opiniei de mai sus, îmi exprim părarea că Sorin Grindeanu este ,,profund prizonier”.
Dacă nu ar fi fost ,,profund prizonier”, înregistrarea în scopul protecției lui de făptaș (acțiunea de a se opune plecării din fruntea Guvernului îi conferă calitatea de făptaș), nu ar fi fost protejat prin ,,eliberarea” înregistrării cu Procurorul Șef DNA. Autentică sau nu.
Pe de altă parte, și Liviu Dragnea este ,,prizonier”. Doar că el nu este nici făptaș și nici prostănac. Liviu Dragnea a intuit că ,,pacea cu sistemul” făcută de predecesorii săi, tot la pușcărie îl va trimite. Și, în opinia mea, a ales să nu facă pace cu sistemul.
Ba mai mult prin acțiunile ferme în ton cu declarația ,,să separăm apele dintre servicii și partide” (demiterea lui Negrițoiu – un ins indubitabil protejat de sistem și mai ales desecretizarea SIPA) a ales o altă strategie.
Totuși Dragnea este ,,prizonierul” propriului trecut: are o condamnare cu suspendare iar în cazul în care probele din dosarul care se judecă la ICCJ sunt concludente, riscă temnița. Probabil că Dragnea a ales rațional să își minimizeze șansele de a fi condamnat făcând compromisuri (acțiunea sa de a nu face compromisurile solicitate) chiar dacă riscă în final condamnarea și excluderea din viața publică.
Dragnea este ,,prizonierul rațional”. Grindeanu este ,,fake-ul”.
Revenind la dilema prizonierului, avem următoarele 4 scenarii:
- Grindeanu face pace (subordonează guvernarea în sensul anulării ordonanței SIPA și nu numai) în timp ce Dragnea este evident că nu a făcut pace. Situația îi aduce zero ani de pedeapsă lui Grindeanu și 5 lui Dragnea. Grindeanu primește ,,recompensa’ – sprijinit să rămână premier, paradoxal, inclusiv de partidele ,,de opoziție” (PNL-USR) care în mod nereal anunță că nu votează moțiunea de cenzură pentru dărâmarea guvernării.
- Grindeanu face pace (în sensul anulării ordonanței SIPA și nu numai) și face și Dragnea pace: situația le-ar aduce la fiecare câte 2 ani de pedeapsă. Este evident că Dragnea, prin încurajarea lui Tudorel Toader, nu a făcut pace. Așdar, exclud această variantă întrucât Dragnea nu a făcut pace.
- Grindeanu nu face pace (deși este predisupus la pace) și nici Dragnea nu face pace: situația le aduce câte 4 ani de pedeapsă. Exclud această variantă, întrucât este evident că Dragnea nu a făcut pace și întrucât Grideanu tocmai a primit ,,protecție” pentru pacea pe care a făcut-o.
- A patra variantă o exclud din start: Dragnea face pace și Grindeanu nu face pace caz în care Dragnea ia ,,recompensa” iar Grindeanu ia 5 ani. Dragnea a câștigat alegerile tocmai pentru că nu s-a arătat predispus să facă pace și în plus, acțiunile din primele 5 luni, întăresc prin fapte această predispoziție. Dragnea a susținut ferm desecretizarea SIPA.
Așadar, a rămas o singură variantă: Grindeanu a făcut pace, subordonează guvernarea (în sensul anulării desecretizării arhivei SIPA și nu numai). Credeți că a făcut-o pentru PSD? Sincer, cred că are aceiași atitudine de oportunist mărunt față de PSD ca și Victor Ponta, despre care am scris în 12 iulie 2015:
Victor Ponta anunță că se retrage de la șefia PSD. Tactica palmei în fund.
Aliatul său, Victor Ponta, este și el ,,prizonier”. Faptul că primul aliat pe care și l-a luat Grindeanu a fost Ponta, îmi întărește sentimentul că, dacă ar fi să aleg un singur cuvânt care să îl caracterizeze pe Grindeanu nu ar fi nici cel de lichea, nici cel de oportunist ci, la fel ca și în cazul lui Ponta, aș alege făptaș.
În fața deciziei partidului de retragere a sprijinului politic, Grindeanu și-a pus palma în fund. Opunându-se deciziei PSD prin aceiași tactică a palmei în fund ca și a amicului Victor Ponta, în opinia mea, avem și motivația reală a ,,opoziției” ,,prizonierului” Grindeanu: propria salvare, pentru ,,recompensă”. Grindeanu este ,,prizonierul” care primește garanții că în urma trădării, conform teoriei jocurilor, va fi salvat..
Așa cum avertizam în 28 decembrie 2016, lupta este ,,crâncenă”. Iar miza este cea anunțată de Dragnea ,,separarea apelor dintre servicii și partide”. Zidurile ,,Troiei” sunt reprezentante de ordonanța de desecretizare a SIPA (care este o realitate), iar fapătașii din filmul nereal, cosmic, fantasmagoric, #ocupaipalatulvictoria sunt beneficiarii reali ai ,,calului grindean”
Și încă ceva: în antichitate, Ulise era cel care a gândit ,,calul troian”. Doar că tot în antichitate, după cucerirea Troiei (#ocupaipalatulvictoria), Uise sfârșește tragic: omorât de propriul fiu, Telegonos, care pornise în căutarea lui.
La acest moment, înclin să cred că gânditorii calului grindean nu au de ce să aibă altă soartă decât cea din legendă.
Pentru că, așa cum am mai spus-o, lustrația a început.
Poziția mea la atacul furibund al lui Mugur C. Isărescu. Și un telefon de la Washington.
Prin ordonanța SIPA, lustratia a inceput și în justiție.
Categorii:Stiri
Blogul lui Radu Soviani 
Lasă un răspuns