Admit că am așteptat cu interes datele comunicate astăzi de Institutul Național de Statistică privind creșterea economică în trimestrul I al anului 2020 din mai multe motive:

• să văd cum numără statistica națională efectele incipiente ale crizei COVID (în esență, în martie, criza economică s-a manifestat între 4 și 7 zile lucrătoare față de perioada declarării stării de urgență, comportamentul de consum fiind distorsionat mai degrabă în sus – cumpărăturile excesive pre-stare de urgență decât în jos – oamenii au mai avut încă resurse financiare, chiar și cei care trăiesc de la salariu la salariu și și-au cumpărat în principal lucruri esențiale;
• să văd în ce mod se aliniază institutul național de statistică la cerința expresă pe care a făcut-o ministrul finanțelor (la începutul acestei săptămâni, ministrul finanțelor a spus că are un feeling că vom avea creștere economică în trimestrul I);
• să văd în ce măsură Institutul Național de statistică, scăpat de sub tutela PSD sub care falsifica statisticile (am scris despre asta aici în 14 februarie 2018) va mai falsifica statisticile și sub noua tutelă.
• să văd dacă Institutul Național de statistică și-a schimbat obiceiul de a falsifica datele raportate în perioada de criză, așa cum a demonstrat-o în anul 2010, falisificând PIB-ul.
• Începând din anul 2018, INS nu a mai păstrat nicio brumă de aparență de independență, trecând direct în subordinea primului ministru. Am vrut să văd așadar influențele și noii tutele, colorată diferit politic.

Vă reamintesc un anumit istoric în a mă uita cu atenție pe cifre, respectiv că în luna martie 2012 am demonstrat falsificarea PIB-ului pentru anul 2011 de către Institutul Național de Statistică, acesta fiind umflat cu 20 de miliarde de lei.

Atunci, ca un foarte bun predecesor al Grupului de Comunicare Strategică, INS-ul a numit demonstrația mea drept: Un exemplu de atentat la încrederea în statistica oficială (în 19 martie 2012, aici).

Însă, în ianuarie 2013, autoritățile române au admis falsificiarea statisticilor de PIB pentru anii 2011-2012, spunând că umflarea PIB-ului cu 20 de miliarde de lei, a fost ,,o greșeală”. Am arătat asta, atunci aici:

Am semnalat porcariile din raportarile statistice inca din 14 martie 2011… Mi s-a spus ca ATENTEZ la datele statistice

Revenind la datele de astăzi, prin care autoritățile anunță o creștere de PIB falsificată la scutul ,,estimării” și nerăspunsului la telefon, de 0,3 puncte procentuale pentru perioada ianuarie-martie 2020 față de trimestrul IV al anului trecut, vă spun că această denaturare a datelor, sub pretextul că agenții economici de la care colectează date despre PIB statistica răspund mai puțin la telefon (și vezi Doamne, se pot strecura erori) nu ajută pe nimeni.

Iar dacă autoritățile se vor baza pe aceste date mincinoase nu vor face decât să amplifice dimensiunea crizei din România, așa cum au făcut permanent și în precedenta criză din 2008-2012.

Și atunci au negat criza (în 2009 vedeau creștere economică de 3,5% la fel cum Cîțu vede acum creștere de PIB în 2020 față de 2019 de 22,3 miliarde de lei). Faptul că dorințele lor nu s-au îndeplinit (ca economia să nu cadă în 2009) s-au transformat în frustrări, iar frustrările s-au transformat în răzbunere pe populație și companii, majorând TVA-ul de la 19% la 24%, tăind salariile cu 25% și dorind să taie și pensiile cu 15%.

Avem astăzi trei indicii care arată falsificarea creșterii economice de 0,3% în trimestrul I față de trimestrul IV al anului trecut și al creșterii economice de 2,7% în trimestrul I 2020 față de trimestrul I 2019.

Primul indiciu este ceea ce economiștii numesc ,,efect de bază”. Adică, de la ce nivel se calculează creșterea economică în trimestrul I 2020 față de trimestrul IV 2019. Baza este aici trimestrul IV al anului 2019.

Concret, în data de 7 aprilie 2020, Institutul Național de Statistică ne comunica o creștere peste așteptări a PIB-ului în trimestrul IV al anului 2019, atenție, de 1,5% față de trimestrul anterior (este echivalentul acelui 0,3% comunicat astăzi). Comunicatul îl găsiți aici.

Astăzi, la numai 5 săptămâni după anunțarea acelei creșteri de 1,5% în trimestrul IV, INS, cu disclaimer-ul pe care eu il văd ca o poliță de asigurare împotriva unei eventuale trageri la răspundere ,,ar putea apărea unele ajustări din cauza impactului epidemiei în obținrea de informații primare”), ne anunță că pandemia nu i-a împiedicat să revizuiască PIB-ul din trimestrul IV al anului 2019.

Cum a fost revizuit? În jos. De la 1,5% la 1,2%. Adică fix cu 0,3 puncte procentuale. Adică fix ,,creșterea economică” din trimestrul I al acestui an. Iată ce spune comunicatul de astăzi:

În felul acesta se creează, statistic, din pix, efectul de bază. Adică, pentru că PIB-ul trimestrului IV 2019 a fost mai mic (corespunzător unei creșteri mai mici), PIB-ul pe trimestrul I 2020 iese mai mare. Astfel încât se pupă cu dorința lui Cîțu (membru al guvernului, guvern care are în subordine INS) de a avea creștere economică în trimestrul I. Pe modelul comenzii ,,SĂRI” și răspunsului ,,CÂT DE SUS”.

Dacă INS-ul guvernamental nu ar fi dat în jos astăzi PIB-ul din trimestrul IV cu 0,3 puncte procentuale, creșterea în acest trimestru ar fi fost zero.

Al doilea indiciu se află în interiorul datelor care intră la ,,semnalul” de PIB al INS, despre care admite că poate fi ,,distorsionat” de faptul că în pandemie nu li se răspunde la telefon în timp ce ei lucrează de acasă.

Așadar, astăzi a mai fost dat un comunicat care ale legătură cu PIB-ul și esențial în a vedea orice activitate economică. Mă refer la comunicatul INS privind cifra de afaceri din comerțul cu ridicat în luna martie 2020. prin care INS ne anunță:

Da, ați citit bine. INS spune că în luna martie 2020, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (vânzările – deci inclusiv consumul) s-au majorat față de februarie 2020, într-o singură lună cu 18%.

În interiorul datelor avem și o altă cifră care a stat la baza acestui necredibil 18% din luna martie (în timp ce economia a frânat puternic). Este vorba despre ,,Comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii”. În luna martie 2020, acest capitol ar fi înregistrat o creștere de 21,2% față de februarie 2020, și, atenție, față de martie 2019, comerțul cu ridicata al produselor agricole și pangolinilor numărați de INS, s-a majorat, cu 41,2%!!!

În termeni foarte simpli, amplificarea comerțului reprezintă o măsură a dinamicii consumului. Cu cât comerțul crește, cu atât consumul este mai mare (deci se vinde și se cumpără).

Și de aici apare al treilea indiciu al falsificării datelor de PIB: dacă consumul crește (cum inidică indicii de comerț) de ce economia scade, în condițiile în care aproape trei sferturi din economia României reprezintă consum? Iar nu se pupă cifrele.

Iar răspunsul este simplu: au hotărât să mai mintă încă 6 luni, în ciuda evidențelor. Ceea ce nu înțeleg eu, de ce, la scutul stării de urgență, aleg autoritățile să mintă cu lucruri verificabile?

Și încă ceva:

Principalii partneri comerciali ai României (export) sunt, la nivelul anului 2019:

1. Germania: 23% (15,5 miliarde Euro) – cădere economică de -2,2% când noi ,,am avut” +0,3%
2. Italia: 11% (7,8 miliarde Euro) – cădere economică de -4,7% când noi ,,am avut” +0,3%
3. Franța: 7% (4,8 miliarde Euro) – cădere economică de -5,8% când noi ,,am avut” +0,3%
4. Ungaria: 5% (3,3 miliarde Euro) – cădere economică de -0,4% când noi ,,am avut” +0,3%

Prin urmare, întrucât am fost întrebat de astăzi cum de a crescut economia României cu 0,3%, în plină pandemie, în timp ce principalele economii partenere s-au prăbușit, vă pot răspunde simplu și demonstrat din pix. La care se adaugă și întârzierea din a se resimți pe deplin criza economică (și nu financiară globală) care peste tot în lume arată că s-a prăbușit atât cererea cât și oferta, mai puțin în România. Economia Uniunii Europene s-a contractat: -3,3%. În România, crește.

Aștept un nou comunicat de la INS, validat de grupul de comunicare strategică, care să înfiereze și acest articol drept ,,un exemplu de atentat”. Iar ca răspuns, eu le zic încă de acum:

Decat sa mintiti incă 6 luni, mai bine spuneti romanilor adevarul despre efectele economice ale COVID

Categorii:Stiri

Etichete:BNR, falsificare statistici, INS, PIB trimestrial i, PIB trimestrul 1, SIE, SRI