,,Bani la tot poporul”. Acesta era titlul emisiunii la care am participat, in urma cu 10 ani, in 31 martie 2008, la Realitatea TV. Dupa 10 ani, adaug: ,,și circ”.
Aratam ca bugetul de atunci se construieste nerealist. Ca acum. Si a fost. Si ca dezechilibrele care vor urma, vor fi draconice. Si au fost. Ca acum. Cresterea economica era prognazata la 7%, deficitul la 2,4%. Cresterea economica a fost de 8,6% iar deficitul bugetar de 5,6%, dupa care, in 2009, Romania a avut cea mai draconica inversare de trend din Uniuena Europeana (cadere de peste 6%). Merita sa vedeti inregistrarea VIDEO de acum 10 ani, la finalul acestui articol.
Faptul ca autoritatile nu si-au dat seama atunci despre (propria) criza auto-indusa a economiei romanesti (sadita in 2005-2007), peste care s-a suprapus criza internationala), a condus la o recesiune draconica in final de 2008, 2009 si 2010.
La fel se intampla si acum. Cresterea economica peste asteptari, de 7% in 2017, este rezultatul derapajului comun al politicii fiscale (primordial) si politicii monetare (simultan). Tot ei vor fi si tata si mama crizei care va urma.
Politica monetara, care are ca principal atribut stabilitatea preturilor (in conditii de stabilitate financiara). a tinut isonul politicii fiscale tampite aplicate din 2015 si pana in prezent.
Cand Ponta anunta in 2015 ca TVA-ul se va reduce la 19%, ce facea Banca Nationala, atunci? Inca o runda de reducere a ratei de dobanda de politica monetara, pana la minimul istoric de 1,75%.
Am vazut recent dezbateri intre Lucian Croitoru, consilierul sicofantului de la BNR si Cristian Socol, profesor de economie, apropiat de PSD. Nu vreau sa moderez acea dezbatere, pentru ca sunt erori de ambele parti. Si am lucruri mai urgente de facut.
Totusi, departe ca politica monetara condusa de BNR sa fi fost condusa corect, asa cum sustine domnul Croitoru. Ba din contra. Pentru ca politica monetara sa fie condusa corect (cu alte cuvinte sa fie o politica monetara de succes), autoritatile monetare trebuie sa faca o evaluare corecta a efectului si momentului in care deciziile lor au impact in economie, ceea ce necesita o intelegere complexa a mecanismelor prin care politica monetara afecteaza economia. Ceea ce BNR a dovedit ca nu intelege nici la precedenta criza, si nici acum, respectiv la cea care va urma. Intr-o emisiune recenta, puratorul de cuvant la BNR intarea ceea ce spuneam eu, si anume ca BNR ia decizii uitandu-se in oglinda retrovizoare, si nu in raport de anticipatii.
Nu spun asta abia astazi, 11 martie 2018.
Am fost singurul care a spus-o intr-un moment cheie, cand era greu pentru academicieni sa vada nuantele si prin urmare faceau pe dos. Am spus-o in 6 mai 2015 atunci cand BNR reducea (din nou) dobanda pana la minimul istoric de 1,75%, nivel pe care l-a pastrat pana in 9 ianuarie 2018. O spuneam in acest articol:
Supriza mare la BNR: megarelaxare de politica monetara. BNR reduce și dobânda, scade și rezervele minime obligatorii
Spuneam in acel articol:
,,În fapt, prin acest set de politici, din punctul meu de vedere, BNR cauționează aventura fiscală în care se lansează guvernul României. Modificarea Codului Fiscal va conduce la un minus semnificativ de bani la buget (Comisia Europeană a prognozat pentru anul urmator aproape dublarea deficitului bugetar, până la 3,5% în 2016, de la 1,85% în prezent, iar datoria publica va creste de la aproape 40% din PIB la 42,5% din PIB).
Prin acest set de politici, BNR încurajează reducerea în continuare a dobânzilor la depozite pentru populație și companii.
Prin acest set de politici, BNR dă un nou semnal al reducerii dobânzilor la credite. Ca întotdeauna principalul beneficiar va fi statul (care va avea nevoie brusca de mai multi lei, în urma golului de venituri creat prin reducerea TVA).
Prin acest set de politici, BNR lasa bancilor comerciale la dispozitie, peste 2,7 miliarde de lei (prin reducerea rezervelor minime obligatorii). În principal, banii aceștia se vor duce, în opinia mea, pentru creditarea statului.”.
Revenind, fac azi precizarea ca am avut dreptate SUTA LA SUTA.
Deficitul bugetar efectiv s-a dus la 3% in 2016 (doar taierea investitiilor de catre tehnocrati facand sa nu se duca la 3,5%), iar datoria publica s-a majorat semnificativ. Doar in 2016, cu peste 17 miliarde de lei. Statul, incurajat de reducerea dobanzilor a continuat sa se imprumute, mai abitir (in 2017 a mai pus peste 24 de miliarde de lei ca datorie publica).
Concluzionam acel articol din mai 2015 (in care incercam sa gasesc si o explicatie rationala pentru scaderea dobanzii in loc de crestere) , spunand:
,,Din punctul meu de vedere, toate aceste argumente erau valide în cazul în care nu exista aventura fiscala guvernamentala, prin modificarea codului fiscal. Cum însă această aventură există, în opinia mea, asistăm la o politică prin care BNR pune gaz peste foc, punând peste banii din piata pe care i-ar lasa guvernul, și mai multi bani. Practic, leul are motive să băltească suplimentar în piață. Iar balta de lei, nu conduce în final decât la depreciere de curs.”
Ceea ce s-a si intamplat.
Asa ca, in scrisoarea pe care Valcov, prin Dragnea i-a scris-o fostului informator Manole, actual academician, era suficient sa scrie un singur rand: ,,Consideram ca Sursa a facut prea putin, prea tarziu”.
O situatie complet absurda, pentru ca tot aceiasi Valcovi (si nu ma refer doar la Darius Valcov – ci la ,,strategii de lunga durata”), prin intermediul unor prim miniștrii de paie, erau in postura in care au facut ,,prea mult si prea repede”, ceea ce numeam in mai 2015 ,,aventura fiscala” preluata de diversi oameni de paie cu titlul de ,,topaiala fiscala”.
Aventura fiscal obliga o banca centrala normala la cap si independenta sa ia deasemenea decizii de politica monetare, mult mai rapid dar si in sens contrar, pentru ca o banca centrala se lupta in primula rand cu anticipatiile. Turnand gaz peste foc, BNR nu numai ca nu a ripostat anticipatiilor de inflatie, dar le-a amplificat (prin megarelaxarea din mai).
In mod evident nu Liviu Dragnea a scris (ci doar cel mult a semnat) scrisoarea transmisa fostului sicofant. Ci cel mai proabil Darius Valcov sau alti strategi de lunga durata, care i s-au dat lui Dragnea, ca fii ai patriei.
Absurdul acesti scrisori va fi complet. Mugur Isarescu nu va raspunde scrisorii lui Valcov.
Cel mai probabil il va pune sa raspunda pe Liviu Voinea, viceguvernator BNR ajuns in aceasta pozitie peste noapte ,,pentru ca l-ar rugat pe Ponta”.
Si asta pentru ca Mugur Isarescu il va ,,activa” pe Voinea exact pentru motivul care s-a bucurat cand a fost varat in Consiliul de Administratie al BNR, si el, si Olteanu (Olteanu se bucura ca mai e inca unul :)): sa aiba oameni de paie in sarcina carora sa le puna nefacutele.
Dupa estimarile mele, Mugur Isarescu il va fi pus deja pe Liviu Voinea sa fie cel responsabil de stabilitatea preturilor, si deci de inflatie. Prin urmare, pe Voinea il va desemna sa redacteze raspunsul la scrisoarea semnata de Dragnea, dar cu autor real, vreun Darius Valcov.
Nu e senzational? Fac mentiunea ca atunci cand a fost simulacrul de emanare a lui Dacian Ciolos ca prim-ministru, Liviu Dragnea, presedinte interimar al PSD (dupa retragerea lui Ponta), a avut o singura propunere de premier: Liviu Voinea.
Asa ca absurdul complet se va maximiza: Liviu Voinea, cel propus de Ponta (si Dragnea) ca viceguvernator respectiv premier, ii va da peste nas celui care l-a ajutat sa se catere intempestiv in scaunul de viceguvernator – lui Liviu Dragnea, care semneaza o scrisoarea compusa de Valcov.
Absurdul devine dublu complet in conditiile in care Voinea ii va raspunde lui Valcov, iar cei doi au fost parteneri de afaceri – unul la ,,primire” la primaria Slatina (Valcov, care a si fost condamnat la 8 ani de inchisoare in prima instanta pentru fapte comise in calitate de primar), iar celalalt, la ,,incasare”, ca persoana cu interese in societatea GEA Strategy & Consulting, care încheiea contracte de peste 2 milioane de lei cu primaria condusa de Valcov si inca nu am masurat care a fost valoarea contractelor cu Consiliul Judetean Teleorman (condus de Dragnea).
Despre ce a livrat GEA Strategy&Consulting pentru cele peste 2 milioane de lei am un singur comentariu: plang copacii dupa hartia care a fost facuta din lemnul lor (am auzit acest comentariu undeva, mi-a placut, nu retin sursa).
Iata si relatiile contractuale dintre Primaria Slatina si GEA Strategy&Consulting, pe care le-am documentat, si le-am publicat in acest articol, in urma cu aproape 3 ani, in 4 iunie 2015:
,,Nu mai vreau ca Romania să participe la banchetul Europei din poziția de chelner” (Valcov, februarie 2015). Cu cine a mai semnat contracte Valcov.
Concluziv, abia astept sa vad raspunsul la scrisoarea conceputa de Valcov, dat de fostul sau partener de afaceri cu interese in GEA Strategy&Consulting, Liviu Voinea.
Si inca ceva:
În 11 februarie 2018, Mihaiela-Moraru Iorga – procuror DNA in sarcina careia doamna Kovesi vrea sa puna exclusiv clasarea pe motiv de prescriere a dosarului Microsoft, facea urmatoarea declaratie la Antena3:
,,Trebuia desemnat premierul Romaniei si era vehiculat numele unui fost ministru. Exista in lucru la mine un dosar cu acest ministru. Am fost chemata si intrebata daca am putea sa iesim cat mai repede cu dosarul. Explicatia a fost de genul ca daca acest domn va ajunge premier, doamna Dana Girbovan (presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania -n.r.) va fi ministru al Justitiei, ceea ce ar insemna un dezastru pentru noi”.
Sigur ca nu tot ceea ce spune doamna Iorga trebuie privit ca suta la suta adevarat, dupa cum nu tot ceea ce spune doamna Iorga trebuie privit ca suta la suta fals, fiecare extragandu ceea ce considera ca poate fi veridic.
Doamna Iorga NU a precizat momentul temporal al acestei presupuse discutii pe care doamna Kovesi a negat-o (nici nu putea sa faca altfel, daca e un dosar in lucru). Personal, cred ca partea ,,la haules” bagata de doamna Iorga ca sa nu fie acuzata că divulga informatii din dosare, este cea cu doamna Dana Girbovan. Spun asta pentru ca am convingerea ferma ca doamna Kovesi, metaforic vorbind, si-ar fi dat o mana ca astazi Dana Girbovan sa fie Ministrul Justitiei, si nu Tudorel Toader.
Cu atentie si-a formulat doamna Iorga ,,haules-ul” – ,,discutia a fost – de genul” de unde trag concluzia ca partea suta la suta nereala din ceea ce spune doamna Moraru e cea cu Dana Girbovan.
Dealtfel, doamna Girbovan a reactionat a doua zi: ,,Singura data cand mi s-a propus, tangential, daca as lua in calcul sa accept sa ocup pozitia de ministru al Justitiei a fost de premierul Sorin Grindeanu, in cadrul unei intalniri pe care am avut-o cu acesta pe data de 15 februarie 2017, lucru pe care l-am declinat.”.
Deci, aceasta parte a ,,denuntului” doamnei Moraru, cade. Cade cu totul pentru ca, in 15 februarie 2017 cand a avut loc discutia tangentiala, Grindeanu nu era fost ministru ci premier in exercitiu, care oricum nu era in postura de a isi cauta el ministru de justitie, fiind, in opinia mea, ,,un prizonier”, un ,,cal grindean”.
Si atunci, raman la o singura varianta legata de dosarul cu ,,fostul ministru, care era vehiculat cand trebuia desemnat premierul Romaniei”: Liviu Voinea.
In 9 noiembrie 2015, numele lui Liviu Voinea ca premier era vehiculat in toata splendoarea lui, fiind chiar propunerea lui Liviu Dragnea pentru ,,premier desemnat”, neacceptata de Iohannis, in favoarea ,,tehnocratului” Ciolos.
Nu am la acest moment detalii sa pot afirma ca DNA a luat la puricat si alte contracte incheiate de primaria lui Vilcov, cum ar fi cele cu GEA Strategy&Consulting si ce au livrat aceste contracte de peste 2 milioane de lei si daca s-a format un dosar penal la care sa se fi referit doamna Iorga Moraru. Dar stiu ca ca atunci cand Darius Valcov a vrut sa faca acord de recunoastere a vinovatiei cu procurorii DNA, acestia au respins, pe motiv ca mai cauta si alte infractiuni/alte infractori. Dar nu am elemente sa sustin nici contrariul, respectiv ca nu sunt verificate si alte contracte de la Slatina sau de la Consiliul Judetean Teleorman.
In schimb, am toate elementele sa afirm ca DNA cerceteaza dosarul BELINA (nu stiu ce implicare o fi avut doamna Moraru Iorga in acest dosar)
Or, în dosarul Belina, stim ca HG 943/2013 (27 noiembrie 2013), verificata de procurori pentru eventuale infractiuni care au stat la baza introducerii in circuitul civil a hotararii de guvern, avea multi semnatari in afara de Liviu Dragnea (sau cel/cea care a semnat pentru el), printre care, in calitate de ministru al bugetului Liviu Voinea.
Poate că nici la dosarul Belina, care este public, nu s-a referit doamna Moraru-Iorga. Poate s-a referit la dosarul Rompetrol, despre care am scris imediat dupa dosarul Belina, în 23 septembrie 2017:
Dupa dosarul Belina, DNA este la un milimetru de dosarul Rompetrol (HG-ul dat de Ponta). Aceiasi tipologie.
Pentru ca, iata in dreapta cine sunt semnatarii HG 35/2014 prin care, in opinia mea profund nelegal si prejudicios, se fundamenteaza: ,,Se mandatează Ministerul Finanțelor Publice să îndeplinească toate procedurile legale necesare pentru stingerea, prin renunțarea la judecata cererilor de chemare în judecată în cadrul tuturor litigiilor aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri al căror obiect este în legătură cu modalitatea de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2003 privind măsuri pentru reglementarea unor obligații bugetare ale Societății Comerciale „Rompetrol Rafinare” – S.A. Constanța”. Vreți să vedeți semnatarii și cei care au avizat HG 35/2014? Iata-i, în dreapta. Din nou, printre semnatari, cel care in noiembrie 2015 era ,,un fost ministru” al carui nume ,,se vehicula ca premier”. Liviu Voinea.
Revenind, am facut azi aceast rationament pentru ca astept cu interes ca scrisoarea semnata de Liviu Dragnea, cel mai probabil scrisa de Darius Valcov, condamnat in prima instanta la 8 ani de inchisoare si fata de care actualul viceguvernator BNR si predecesor al lui Valcov in cabinetul Ponta (care avea interese la primaria Slatina condusa de Valcov) va fi foarte probabil mandatat de catre Isarescu sa raspunda – ca responsabil de inflatie. Mi se pare un jalnic joc de glezne. Scrisoarea este secreta, pentru ca nu a fost facuta inca publica. Astept ca raspunsul sa fie nesecret. Mai ales ca nu exclud ca raspunsul sa fi fost scris dinainte si semnat altfel decat apar pe site-ul BNR numele celor din Consiliul de Administratie.
Si tot acest joc de picioare este facut acum, in martie 2018, intr-un moment critic pentru economia Romaniei. Asa cum a fost si cel din martie 2008, pe care l-am aratat chiar atunci, cand guvernantii si Banca Centrala au continuat sa ignore criza economica, auto-provocata. Ca acum. De aceea merita sa vedeti acest scurt pasaj VIDEO, din urma cu fix 10 ani.
Categorii:Stiri
Blogul lui Radu Soviani 
Lasă un răspuns