Când am fost ieri întrebat într-o emisiune TV ce părere am despre știrea (pe surse) că Sorin Bușe – ministrul Transporturilor va demisiona din Guvernul Tehnocrat pentru a candida pe listele PNL, am dat un răspuns simplu:

,,Este încă o dovadă că nu avem de-a face cu tehnocrați ci cu politruci. Este sezonul transhumanței politrucilor care pentru a își asigura hrana, în anotimpul alegerilor, se mută într-un alt loc”.

Pentru mine este doar un element care confirmă prima impresie de la numirea guvernului Cioloș, pe care am scris-o aici pe blog, în 15 noiembrie 2015 și anume:

Propunerile lui Cioloș arată că guvernul lui Ponta nu a fost înlocuit cu un ,,guvern de clone” (cazul Ungureanu). Propunerile îmi arată că vorbim, la fel ca și în cazul Ungureanu, despre SCHIMBAREA INTERFEȚLOR. În fapt, acest guvern reprezintă, în opinia mea, O SCHIMBARE DE EȘALOANE. Păpușarii sunt aceiași, au scos alte interfețe, bine plasate (printr-un proces investițional costisitor al statului român), în poziții aferente afacerilor externe (majoritatea). Mă întreb câți dintre ei au/ au avut binecuvântarea Serviciului de Informații Externe, ca investiții ale statului român și dacă SIE a avut vreun cuvânt de spus în numirea acestui guvern.

Referitor la SIE, rămân cu întrebările întrucât Mihai Răzvan Ungureanu, director al SIE în momentul mascaradei emanației din stradă a guvernului tehnocrat, a demisionat subit. Dar transhumanța tehnocraților nu face decât să îmi confirme încă o dată teoria că guvernul tehnocrat nu a fost decât o schimbare de eșaloane, păpușarii sunt aceiași iar tehnocrații nu par decât alte interfețe bine plasate instiuțional anterior aducerii la post în Guvern. Iar acum, păstrând metofora, sunt chemați la posturi în partide. Unii pot refuza, alții nu.

Atât despre tehnocrați. Oricum e deja prea mult. Și acum despre domnul Cioloș.

Dacian Cioloș a clarificat ieri la Digi 24 că ,,Îmi propun ca în perioada următoare să prezint un proiect care să reflecte experienţa acumulată în această perioadă. Pot să contribui cu asta la discuţiile care vor avea loc în perioada următoare. Discuţiile cu partidele pot avea loc după ce vin cu acest proiect (…) N-am discutat cu partidele despre posibilitatea să fiu prim-ministru după alegeri. Şi nu acest lucru mă interesează neapărat. Eu vreau să ştiu dacă proiectele pe care le-am început vor fi continuate. (…) Decât să fac un raport în decembrie, un raport formal la sfârşit, prefer să îl fac acum. Şi să le spunem cetăţenilor: Uitaţi, pentru că ne-aţi întrebat dacă candidăm. Uitaţi, contribuţia mea la ce se va întâmpla după alegeri este acest raport, acest proiect.”.

Asta mi-a adus aminte de gluma pe care mi-a zis-o cineva la un moment dat, în copilărie: ,,Băi, ce face ăla, e politică de coi!”. ,,Cum adică?” am replicat. ,,Participă dar nu se bagă”.

Este evident că domnul Cioloș prin declarația de ieri se declară politician (conform definiției – persoana care face politică). Iar politica domniei sale este ,,particip, dar nu mă bag”.

Dacă ar fi existat niște contribuții originale benefice și rezultate concrete în urma contribuțiilor originale ale tehnocraților aș fi primul care să le relev aici. Întrebat de Cosmin Prelipceanu ce primește România de la Guvernul Cioloș, șeful guvernului ne transmitea: ,,Eu i-aş lăsa pe români să spună ce au primit sau nu. Sau aş lăsa viitorul să ne spună în ce fel lucruri pe care le-am început acuma pot fi valorificate.”.

Prin urmare vreau să încep să răspund la întrebarea ce au primit românii de la Guvernul Cioloș, și voi sublinia elemenetele de originalitate, nu cele care s-au întâmplat pentru că Cioloș s-a nimerit să fie șef de guvern în 2016 (repet comparația pe care am făcut-o și în 2008 – România ar fi crescut economic în perioada boom-ului mondial și dacă în locul lui Tăriceanu premier era o maimuță).

Deci, fapte din guvernare Cioloș, originale:

1. Este pentru prima dată când asistăm odată cu guvernarea Cioloș la o schimbare de eșaloane. Eșalonul  Cioloș are caracteristica pe care nu a mai avut-o niciun guvern nou și anume aducerea unor persoane fără apartenență la partide (care se dovedesc transhumante) și care, în principal, au făcut carieră prin plasarea lor în poziții instituționale bune.
2. Este cea mai mare vântureală din vreun Guvern al României post-decembrist. În perioada 11 luni (cu tot cu propunerile de miniștrii ,,făcute cu mâna mea” de Dacian Cioloș), avem următorii ,,dispăruți în misiune” în timpul guvernării tehnocrate, în ordine aproximativă cronologică: Cristina Guseth (propunere pentru ministerul justiției, validată de comisia de specialitate); Mihai Sălăgean (propunere pentru ministerul justiției în locul Cristinei Guseth – referitor la Sălăgean am mai scris că a fost retras după un articol al meu și înlocuit cu Ralucă Prună); Andrei Baciu – tehnocratul în ,,chiloți” propus la Ministerul Sănătății; Marian Costescu – ministru al transporturilor; Adrian Curaj – ministrul educației; Petre Tobă – ministru de interne; Ana Costea – ministrul muncii; Marius Raul Bostan – ministrul comunicațiilor; Aura Răducu – Ministrul Fondurilor Europene; Vlad Alexandrescu – ministrul culturii; Achimaș Cadariu – ministrul Sănătății; Dan Stoenescu – ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni. 12 miniștrii în doar 11 luni, 15 (noiembrie 2016 -15 octombrie 2016), ceea ce categoric este un record pe care Cioloș îl lasă României, cu mai mult de un ministru dispărut în misiunea sa ministerială, lună de lună. Și întrucât în guvernul Cioloș sunt 23 de miniștrii, domnul Cioloș a schimbat mai mult de jumătate din miniștrii ,,aleși chiar de mine” (52%). Dacă transhumează și Borc, Ghinea, Pîslaru și Bușe, avem o rată de ,,missing in action” de 16 la 23, respectiv de 70%. Ceea ce arată iarăși ca am anticipat corect în urmă cu un an (22 noeimbrie 2015), atunci când referitor la declarația lui Cioloș: ,,M-a deranjat că doamnele au fost așezate în spate. O să refacem poza” întrebam, legitim: ,,Vor fi aceiași miniștrii?”
3. Dacian Cioloș lasă României primul Guvern care a tolerat fluxurile financiare din off-shore-ul Turks și Kaikos (și suspiciunea de spălare de bani), prin menținerea în funcție a lui Victor Grigorescu. Asta după ce, prin Codul Fiscal pentru care Gabriel Biriș a venit în guvern, ca secretar de stat, propusese nici mai mult nici mai puțin decât măsuri care aveau ca efecte albirea banilor proveniți din infracțiuni (dar aici nu este original Cioloș, întrucât această linie fiscală a fost începută de Darius Vâlcov – intrat între timp la zdup, de Victor Ponta – urmărit penal și trimis în judecată pentru complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani
4. Dacian Cioloș lasă României primul Guvern care menține în funcție un ministru al Justiției care minte ,,la CEDO” – ultima instanță ce poate constata încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, în România.
5. Dacian Cioloș lasă României o guvernare care, prin miniștrii săi membrii ai CSAT, a încercat să albească într-un mod necredibil ofițerii acoperiți din Justiție, prin constatarea făcută de CSAT în 18 ianuarie 2016 și anume: ,,s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.”.
6. Dacian Cioloș lasă României un exemplu teribil de abuz de încredere publică (în opinia mea cea mai bună definiție a corupției) și anume operațiunea Cumințenia Pământului
7. România primește de la Guvernarea Cioloș cel mai teribil exemplu de acoperire și mușamalizare a unui scandal în care există numeroase indicii că sunt implicate lichele/oameni fără căpătâi din vecinătatea serviciilor de informații, respectiv cazul Hexi Pharma care dovedește #frățiasistemelor.

Desigur, cele 7 lucruri pe care le identific și opinez că guvernarea Cioloș le lasă României reprezintă doar punctul meu de vedere. Desigur, sunt atent și la altele. Cum ar fi opinia doamnei Alina Gorghiu, respectiv ,,credința în axa reformatoare Iohannis-Cioloș-PNL”. Doar că impunerea acestei idei în spațiul public astăzi de către doamna Alina Gorghiu nu face decât să îmi întărească (mai era nevoie?) ceea ce spuneam în urmă cu un an, și anume că în fapt axa la care se referă doamna Gorghiu reprezintă doar o schimbare a interfețelor pentru ca, prin abuz de încredere publică această rotație a cadrelor să fie prezentată drept ,,reformă”. Din punctul meu de vedere, dacă am fi vorbit despre o reformă reală, axa doamnei Gorghiu ar fi trebuit să înceapă cu investigarea celor care se ocupă cu escrocherii de case. Și să continue cu toleranța zero față de miniștrii care obțin bani din off-shore-uri (în care, pe lângă optimizare fiscală, vorbim în principal de spălare de bani) prin contracte dubioase. Și cu imposibilitatea (prin inexistența faptelor semnalate) ca eu sau alți observatori ai guvernării să poată detecta, fără dubiu, care sunt adevărate 7 lucruri originale pe care guvernarea Cioloș le lasă României.

Categorii:Editoriale

Etichete:axa iohannis ciolos, bilant, CSAT, cumintenia pamantului, fratia sistemelor, guvernul ciolos, Hexi Pharma, mostenire, off shore, ofiteri acoperiti, Raluca Pruna, SIE, spalare de bani, SRI, stiri, Vlad Grigorescu